“Buna ziua, dragele mele!
Ma numesc Anais, sunt din Iasi si am 25 de ani. Nu stiu daca m-am decis sa va scriu pentru a va spune povestea mea sau a va intreba ce sa fac mai departe!
Acum 3 ani, am cunoscut un baiat, pe M., prin intermediul unei retele de socializare. Dupa cateva zile in care am vorbit la telefon si prin chat, am deci sa ne intalnim.
Asa a inceput o relatie plina de zambete, fericire, intelegere….Nu imi amintesc sa ma fi certat vreodata cu el sau sa ne adresam cuvinte urate.
Va intrebati unde este problema? In primul rand, el adora sporturile de iarna, iar eu nu pot practica asta. El are bani sa se plimbe oriunde, eu nu aveam, asa ca preferam sa raman acasa.
Insa am gresit mult, i-am judecat pritenii refuzand sa vorbesc cu ei, deoarece, in mintea mea, mi se pareau superiori mie pentru ca terminasera facultati in afara, iar eu de-abia incepeam o facultate.
Datorita unui incident despre care prefer sa nu imi amintesc, prietenii lui nu m-au mai acceptat in acelasi grup. Deci M. a fost fortat sa aleaga intre mine si prietenii lui din copilarie….pana la urma a spus ca “ nu mai sunt eu cea de la inceput” si a preferat sa-si vada de viata lui.
Din acel moment, momentul in care el n-a mai existat in viata mea, m-am simtit pierduta. Mi-am recapatat pana la urma puterile, mi-am vazut si eu de drumul meu, insa dragostea….dragostea nu mi-o pot scoate din suflet!
M. in acest moment are o alta relatie destul de serioasa cu o fata ce pare a fi ok. Le doresc numai binele, insa….mi-e greu…incerc de atatea luni sa accept ca nu va mai fi, de atatia ani ca nu va merge si totusi….nu pot sa mi-l scot din cap!
Daca ati trecut prin astfel de situatii, cum ati procedat? Nu stiu cum sa depasesc aceasta iubire neimpartasita!”